Discursul Patriarhului ecumenic Bartolomeu I
venit la Roma pentru deschiderea Anului Paulin
adresat Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
sâmbătă, 28 iunie 2008

Sanctitate, Iubit Frate în Cristos,

Papa Benedict,

Glorie lui Dumnezeu pentru toate lucrurile! De fapt, el ne-a învrednicit să împărtăşim binecuvântările sale îmbelşugate. Cum vom putea să-i mulţumim îndeajuns pentru harul şi bunătatea divină pe care ni le-a dat nouă tuturor?

Cu sentimente de bucurie sinceră şi autentică aducere de mulţumire participăm la serviciile solemne în ocazia binecuvântată a solemnităţii sfinţilor Petru şi Paul, patroni apostolici ai Bisericii antice din prima Romă. În decursul secolelor, sângele lor vărsat s-a dovedit o binecuvântare pentru Biserica creştină universală.

Această celebrare fericită este şi o ocazie pentru cele două Biserici surori ale noastre să ne rugăm şi să celebrăm împreună cu scopul de a pecetlui angajarea noastră pentru reconciliere şi pentru a întări legăturile noastre de solidaritate. Prezenţa mea personală aici astăzi este un gest respectuos de recunoştinţă autentică pentru a întoarce prezenţa dumneavoastră personală, Sanctitate, în urmă cu nouăsprezece luni, cu ocazia Sărbătorii sfântului Andrei, primul chemat dintre apostoli şi fratele mai în vârstă al sfântului Petru, întemeietor şi patron al vechiului sediu al Noii Rome. În decursul istoriei, aceste vizite au constituit schimburi importante între cele două Biserici ale noastre ca expresii tangibile ale unei comunicări mai mari prin dialogul teologic, desfăşurat în aşteptare rugătoare a comuniunii sacramentale depline în Trupul lui Cristos. Întâlnirile noastre şi schimburile noastre, fie aici, fie la Constantinopol, urmează în succesiune istorică schimbul de vizite dintre predecesorii noştri de binecuvântată amintire: Paul al VI-lea şi Atenagora, Ioan Paul al II-lea şi Demetrios.

Iarăşi, un alt motiv de sinceră bucurie este prezenţa mea aici, împreună cu pelerinii din Patriarhia Ecumenică din toată lumea, pentru a participa la deschiderea oficială a Anului Paulin, pe care încă o dată cele două Biserici ale noastre îl celebrează în timpul aniversării naşterii Apostolului neamurilor, sfântul Paul, exact în urmă cu două mii de ani. La Crăciunul trecut, Patriarhia Ecumenică a anunţat această aniversare printr-o Scrisoare Enciclică adresată tuturor Bisericilor. Programăm o călătorie cu adevărat istorică şi o întâlnire de studiu unică în felul său pentru luna octombrie anul acesta, cu ocazia Adunării tuturor Primaţilor ortodocşi la Phanar. Celebrări importante au avut loc deja, în prezenţa reprezentantului nostru oficial, în oraşul antic Tars, unde s-a născut Saul pentru a plăsmui, asemenea Apostolului Paul, identitatea creştinismului şi a transforma istoria civilizaţiei occidentale prin convertirea sa radicală şi kerygma sa apostolică. Acolo, în Bisericile din Asia Mică, scânteia minusculă a primului creştinism este vizibilă şi încă străluceşte astăzi ca mărturie vie a unui adevăr veşnic despre Domnul răstignit şi înviat, aşa cum a fost proclamat de marele Apostol Paul.

Sanctitate, am vrea să vă exprimăm recunoştinţa noastră ferventă pentru invitaţia pe care ne-aţi adresat-o de a împărtăşi aceste festivităţi solemne. Fie ca întemeietorii şi patronii apostolici, sfinţii Petru şi Paul, să mijlocească pentru noi în faţa celui pe care l-au slujit cu fidelitate şi l-au predicat peste tot! Ei să continue să ne inspire pe toţi cu lărgimea viziunii lor ecleziale şi cu fermitatea misiunii lor apostolice!

“Pentru aceste lucruri şi pentru toate lucrurile”, cu aceste cuvinte din liturgia noastră divină a sfântului Ioan Gură de Aur, “îi mulţumim Domnului”. Amin.