Mesaj final al Întâlnirii la nivel înalt a liderilor religioşi,
Moscova, 3-5 iulie 2006

Noi, participanţii la Întrunirea la nivel înalt a liderilor religioşi, conducători şi delegaţi ai comunităţilor religioase creştine, islamice, mozaice, budiste, hinduse şi shintoiste din 49 de ţări, ne-am întâlnit la Moscova în ajunul întâlnirii la nivel înalt a Grupului celor 8 (G8). Discutând pe larg chestiuni de interes reciproc, ne adresăm acum conducătorilor de state, comunităţilor noastre religioase şi tuturor oamenilor de buna credinţă.

Credem că persoana umană este din fire religioasă. Încă de la începuturile istoriei, religia a jucat un rol cheie în dezvoltarea gândirii, culturii, eticii şi ordinii sociale. Odată cu rolul din ce în ce mai mare al credinţei în societatea contemporană, noi dorim ca religia să continue să fie o temelie solidă pentru pace şi dialog între civilizaţii şi să nu fie folosită ca o sursă a diviziunii şi conflictului. Religia are potenţialul de a uni diverse popoare şi culturi, în ciuda fragilităţii noastre umane, în special în contextul de astăzi al pluralismului şi diversităţii.

Viaţa omenească este un dar al Celui Atotputernic. Datoria noastră sfântă este să o păstram şi aceasta ar trebui să fie preocuparea atât a comunităţilor religioase, cât şi a liderilor politici.

Dialogul şi parteneriatul dintre civilizaţii nu ar trebui să fie doar nişte sloganuri. Noi avem nevoie să construim o ordine mondială care să combine democraţia – ca modalitate de armonizare a intereselor diferite şi ca participare a oamenilor în luarea de decizii la nivel naţional şi global – şi respectul faţă de simţul moral, de modul de viaţă, de diferitele sisteme de drept şi politice şi de tradiţiile internaţionale. Lumea trebuie să aibă mai mulţi poli şi mai multe sisteme pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor tuturor indivizilor şi naţiunilor, în loc să se cantoneze în tipare ideologice fără viaţă şi super-simplificate.

Persoana umană este unica fiinţă plămădită de Creator a cărei existenţă pătrunde în veşnicie. Oamenii nu trebuie să devină un produs sau un obiect de manipulare politică, nici un element în maşinăria producţiei şi consumului.

De aceea, este necesar să i se acorde vieţii umane cea mai înaltă valoare, din momentul conceperii sale, până la ultima suflare şi la sfârşitul său firesc. Astfel, familia are astăzi nevoie de sprijin, deoarece ea este spaţiul privilegiat pentru cultivarea personalităţii libere, inteligente şi morale. Cerem mai multă susţinere pentru familie, în special pentru misiunea sa de formare, prin legislaţia naţională şi internaţională şi prin practica statelor, prin diferite instituţii publice, prin comunităţile religioase şi mass-media. În plus, ne preocupă statutul femeilor şi al copiilor în multe societăţi. Promovând caracterul unic al fiecărei persoane, femei şi bărbaţi, copii şi bătrâni, precum şi persoanele cu dizabilităţi, observăm că toţi aceştia au darurile lor aparte. Protejarea lor de violenţă şi exploatare constituie o responsabilitate comună a autorităţilor, societăţii şi comunităţilor religioase.

Fiinţa umană este creaţia supremă a Celui Atotputernic. De aceea, drepturile omului, protejarea şi respectul lor la nivel naţional şi internaţional constituie o preocupare importantă pentru noi. Cu toate acestea, experienţele noastre ne arată, de asemenea, că fără un nucleu etic, fără înţelegerea obligaţiilor noastre, nici o societate sau ţară nu este ferită de conflict şi colaps. Păcatul şi viciul ruinează atât individul, cât şi societatea. Din acest motiv, suntem convinşi că justiţia şi ordinea socială trebuie să caute să aducă împreună, în armonie rodnică, angajamentul faţă de drepturi şi libertate, precum şi conştientizarea principiilor etice care sunt constitutive faţă de drepturi şi libertate, precum şi conştientizarea principiilor etice care sunt constitutive comunităţii umane.

Afirmăm importanţa libertăţii religioase în lumea de astăzi. Persoanele individuale şi grupurile trebuie să fie libere de orice constrângere. Nimeni nu trebuie să fie obligat a acţiona într-un mod contrar propriilor convingeri religioase. Este, de asemenea, necesar să ţinem cont de drepturile minorităţilor religioase şi etnice.

Condamnăm terorismul şi extremismul de orice fel, ca şi încercările de a le justifica pe baza religiei. Considerăm că este datoria noastră să ne opunem duşmăniei pe baze politice, etnice sau religioase. Deplângem activităţile grupurilor pseudo-religioase şi ale mişcărilor care distrug libertatea şi sănătatea oamenilor, precum şi climatul moral al societăţilor. Folosirea religiei ca mijloc de incitare la ură sau ca scuză pentru crime împotriva persoanelor individuale, moralităţii şi umanităţii, constituie astăzi o preocupare majoră. Acestea pot fi abordate eficient doar prin educaţie şi formare morală. Şcoala, mass-media şi propovăduirea liderilor religioşi trebuie să redea contemporanilor noştri cunoaşterea deplină a tradiţiilor lor religioase, care îi îndeamnă la pace şi dragoste.

Cerem oprirea oricărei insulte împotriva sentimentelor religioase şi a sfidării simbolurilor şi numelor, ori a lăcaşurilor de rugăciune considerate sacre de către credincioşi. Cei care profanează lucrurile sfinte trebuie să ştie că rănesc inimile şi incită la conflict între oameni.

Prin educaţie şi acţiune socială trebuie să readucem în conştiinţa oamenilor valorile etice fundamentale. Credem că aceste valori ne sunt date de Cel Atotputernic şi sunt adânc înrădăcinate în natura umană. Ele sunt împărtăşite de către religiile noastre în multe moduri concrete. Ne considerăm responsabili pentru condiţia morală a societăţilor noastre şi dorim să întărim această responsabilitate prin conlucrarea noastră cu statele şi asociaţiile civile, pentru a promova un mod de viaţă în care valorile etice să constituie o bogăţie şi o sursă de stabilitate.

Viaţa umană este, de asemenea, legată de economie. Ordinea economică internaţională, ca şi toate celelalte sfere ale arhitecturii globale, trebuie să se bazeze pe dreptate. Toate activităţile economice şi de afaceri trebuie să fie responsabile din punct de vedere social şi împlinite prin folosirea standardelor etice. Aceasta face ca economia să fie cu adevărat eficientă, adică benefică oamenilor. O viaţa trăită numai pentru profit financiar şi facilitatea progresului în producţie devine stearpă şi sărăcită. Fiind conştienţi de aceasta, solicităm comunităţii de afaceri să fie deschisă şi responsabilă faţă de societatea civilă, inclusiv faţă de comunităţile religioase, atât la nivel local, cât şi internaţional.

Este imperativ ca toate guvernele şi comunitatea de afaceri în aceeaşi măsură să fie administratori responsabili ai resurselor planetei noastre. Aceste resurse oferite tuturor generaţiilor de către Creator trebuie să fie folosite în beneficiul fiecăruia. Toate naţiunile au dreptul să îşi folosească resursele proprii, să le împartă cu ceilalţi ca şi să dezvolte tehnologii pentru păstrarea şi folosirea lor eficientă. Distribuirea responsabilă şi folosirea bogăţiilor Pământului, alături de comerţul internaţional corect, şi implicarea umanitară activă vor ajuta la combaterea sărăciei şi foametei de care suferă miliarde dintre fraţii şi surorile noastre. Sărăcia şi vulnerabilitatea socială devin cauzele migraţiei în masă, generând tot mai multe probleme atât în ţările sărace, cât şi în cele bogate. Concentrarea majorităţii bogăţiei lumii în mâinile câtorva, în timp ce un număr enorm de oameni, în special copii trăiesc în sărăcie cruntă, este o tragedie mondială. Aceasta cu siguranţă va continua să destabilizeze lumea, ameninţând pacea globală. Cerem tuturor naţiunilor să se întoarcă la o viaţă de echilibru, cumpătare şi corectitudine. În felul acesta se va asigura un viitor dătător de speranţă pentru generaţiile viitoare şi se vor înlătura, în mod efectiv, motivaţiile extremiştilor şi teroriştilor.

Guvernele, comunităţile religioase şi popoarele lumii trebuie să lucreze împreună pentru a înfrunta provocările de astăzi, precum epidemiile de boli infecţioase, în special SIDA, ca şi consumul de droguri şi proliferarea armelor de distrugere în masă. Nici o ţară, indiferent de bogăţie şi putere, nu poate face faţă singură acestor ameninţări. Suntem cu toţii legaţi unii de alţii şi împărtăşim un destin comun. Aceasta impune o acţiune concertată şi unitară a tuturor statelor membre ale comunităţii internaţionale. Mai mult, răspândirea bolilor nu este o preocupare doar pentru doctori, iar diseminarea tehnologiilor letale nu este doar o problemă a autorităţilor abilitate cu aplicarea legii. Aceste provocări trebuie să devină o preocupare comună a întregii societăţi.

Dialogul interreligios trebuie menţinut de liderii religioşi şi experţi şi trebuie să se îmbogăţească prin contribuţia credincioşilor de rând. Este nepotrivit, iar istoria arată că este chiar periculos, ca acţiunile comunităţilor religioase să fie dictate de interese politice. Deplângem, de asemenea, încercările de ‘contopire’ artificială a tradiţiilor religioase sau de schimbare a lor fără voinţa credincioşilor, pentru a-i aduce mai aproape de secularism.

Comunităţile noastre sunt, de asemenea, gata să promoveze dialogul cu adepţii concepţiilor nereligioase, cu politicienii, cu toate structurile societăţii civile, cu organizaţiile internaţionale. Nădăjduim că un astfel de dialog va continua, permiţând religiilor să contribuie la concordia şi înţelegerea dintre naţiuni, la crearea unei case comune, fundamentate pe adevăr, clădită după dreptate, însufleţită de dragoste şi libertate. Acest dialog trebuie purtat pe picior de egalitate, într-o manieră responsabilă şi în mod regulat, cu deschidere pentru orice teme, fără prejudecăţi ideologice. Credem că a sosit timpul pentru un parteneriat mai sistematic al liderilor religioşi cu Naţiunile Unite.

Făcând un apel special către toţi oamenii credincioşi, îi îndemnăm să se respecte şi să se accepte unii pe alţii, indiferent de diferenţele religioase, naţionale sau de altă natură. Să ne ajutăm unii pe alţii şi pe toţi oamenii bine intenţionaţi în construirea unui viitor mai bun a întregii familii umane! Să păstrăm pacea dăruită nouă de către Cel Atotputernic!